Jocurile copilăriei

Posted: 2012/06/01 in cu cartea pe carte călcând
Etichete:, , , ,

Este o simplă întâmplare că scriu despre cartea lui Jonathan Safran Foer chiar de 1 iunie. Da, e Ziua internaţională a copilului, iar cartea asta m-a făcut să mă gândesc la toate jocurile mai mult sau mai puţin prosteşti din copilărie. Sigur că nimic din ce (mă) jucam eu nu seamănă cu ceea ce a vrut să facă Oskar în romanul ăsta, dar, dacă-i credem pe cei mai deştepţi dintre făuritorii de manuale şcolare, care ne îmbuibau capul cu tembelisme tautologice de genul „Creangă a ilustrat copilăria copilului universal”, mă gândesc că am voie să fac paralele. Am voie, însă asta nu-nseamnă c-o s-o şi fac. Vă spuneam doar ce-mi trecea prin minte după ce am închis cartea.

Oskar e un băiat new-yorkez care-şi pierde tatăl, Thomas Schell, în cumplitele atentate de la 9/11. Relaţia dintrei cei doi e foarte apropiată, tatăl încercând să-i inducă fiului sâmburele unor curiozităţi inteligente, care să-l facă pe micul om mai atent la lumea din jurul său. Colecţionează tot felul de obiecte misterioase, încearcă să reclădească istorii personale pornind de la lucruri găsite prin parcuri, îşi dau unul altuia teme care le solicită imaginaţia, isteţimea şi spiritul de aventură. Îi leagă, aşadar, pasiuni comune, în sensul cel mai larg al termenului. Ei, odată cu tragedia teroristă din 2001, Oskar rămâne orfan de tată. Găseşte o cheie într-o vază albastră în biroul tatălui său, împreună cu un bilet pe care scrie „Black”. Din momentul acela, începe o căutare fulminantă, Oskar încercând să găsească în tot New-York-ul broasca potrivită. E ca un joc imens de hide-and-seek, pentru că Oskar nu ştie absolut nimic despre ce urmează să descopere şi, în plus, nici nu ştie exact ce caută. E o luptă surdă, o frenezie disperată a aflării adevărului care îl ţine aproape de tatăl său. Îşi dă seama, pe la început, că dacă pe hârtiuţă apare scris „Black”, adică cu majusculă, asta înseamnă că e vorba despre un nume propriu şi, prin urmare, se apucă să-i caute pe toţi cei cu acest nume. „Norocul” face ca exact în scara sa de bloc să existe o persoană cu numele acesta, un bătrân simpatic şi cam surd, pe care Oskar şi-l va face partener de investigaţii. Un duo pitoresc, în căutarea nimicului.

Aflăm, ce-i drept, mai înspre final, că nepăsările ciudate ale mamei în ceea ce priveşte desele plecări de acasă ale puştiului au, totuşi, o justificare. Că acest scenariu imens şi fără sorţi de izbândă are un rol precis, cunoscut doar de cei care l-au creat: lui Oskar nu i se smulge prezenţa simbolică a tatălui, de aceea i s-a sugerat intrarea în această ghicitoare frumoasă. Totul e mâna unor oameni care, văzând posibilitatea apariţiei durerii de neconceput a pierderii celui drag, încearcă să prelungească momentul realizării lucide a acesteia. Oskar se joacă, chiar fără s-o ştie. Dar, ca să aflaţi ce şi cum, trebuie să citiţi cartea. Pe lângă acţiunea crescândă a romanului, găsim aici şi portrete tari ale unor tipologii new-york-eze numa’ bune de antologat. Pentru că, în periplurile sale prin marele oraş, Oskar bate la tot felul de uşi, intră în contact cu tot ceea ce înseamnă angoasa urbană, disperarea bătrâneţii, frenezia micilor întreprinzători ş.a.m.d.

Recunosc că am citit cartea pentru că voiam neapărat să văd filmul. Numai că la noi încă n-a apărut. Acum, după ce am citit romanul, sunt şi mai curios în legătură cu transpunerea lui pe peliculă. Chiar dacă ştiu ce se întâmplă, probabil voi merge să văd şi ecranizarea.

În rest, nu mare lucru. Romanul e un fel de colaj dezordonat. Avem şi poze, şi schimbări de ritm, şi de perspectivă narativă etc. Un ghiveci, propriu-zis. Mai puţin obositor, totuşi, decât m-aş fi aşteptat.

(Jonathan Safran Foer, Extrem de tare şi incredibil de aproape, ed. Humanitas Fiction, 2012)

Comentarii
  1. Filmul e mai bun decat cartea, dar mai putin mult mai bun decat „everything in illuminated”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s