O familie americană

Posted: 2012/01/22 in cu cartea pe carte călcând
Etichete:, , , ,

O carte masivă. Asta-mi vine în minte când mă apuc să vorbesc despre Corecţii, romanul americanului Jonathan Franzen. Dar, înainte de toate, îmi poate spune cineva de ce s-a tradus aşa (Corecţii), din moment ce titlul original e The Corrections? E ca „locaţii” pentru „the locations”? Foarte nasol.

În rest, n-am ce zice. Carte mişto, cu un subiect banal, dar tratat cu o maximă atenţie: destrămarea unei familii (Lambert). Numai că Jonathan Franzen nu foloseşte drept pretext mai-ştiu-eu-ce deviaţii socio-comportamentale ori decăderea unei lumi. E vorba despre o diminuare firească a puerii relaţiilor familiale, cauzată de apropierea morţii capului casei, Alfred. Acesta este, către finalul cărţii, diagnosticat cu demenţă, incontinenţă, Parkinson şi alte mici fericiri, iar nevasta lui, Enid, precum şi copiii (Gary, Chip şi Denise) petrec un ultim Crăciun în casa părintească din St. Jude.

Greutăţile de închegare a acestei familii provin din faptul că fiecare dintre membrii ei a încercat, după ruperea de cuib, să-şi construiască o viaţă proprie, în alte colţuri de ţară ori de lume. Chip ajunge în Lituania, unde, sub pretextul unei afaceri cu calculatoare, se dezvoltă o adevărată reţea infracţională, în care el este prins. Din această cauză, romanul nu scapă fără nişte episoade demne de un film de acţiune american, din care nu lipsesc, totuşi, detaliile ilare: Chip este oprit aproape de graniţă şi dezbrăcat la chiloţi, iar acesta, de frică, se va vedea nevoit să-şi apropie fesele cu palmele, pentru că-şi simte sfincterul slăbit. J Gary pare fiul marcat de conflictele mocnite cu soţia lui, cu care se găseşte într-o permanentă cursă pentru câştigarea respectului copiilor. Iar acest lucru se observă în modalitatea agresivă prin care-şi varsă frustrările în sânul familiei părinţilor. Îi ceartă mereu, este nemilos, zgârcit şi mereu nemulţumit. Eh, niţică psihologie elementară trebuia băgată în roman, altfel n-ar fi fost destul de american. Iar Denise, sora lui Gary şi a lui Chip, ratează sistematic ocaziile de a-şi aranja viaţa, fie pentru că o persoană nepotrivită se îndrăgosteşte de ea, fie pentru că soţia patronului o atrage şi au o relaţie neprincipială, ca să fiu corect politic. I se va da pe mână un restaurant în New York, dar va fi concediată tocmai pentru că patronul, soţul amantei ei, nu va putea să rezolve în alt fel aceasta problemă.

Legăturile familiale suferă de vicii structurale. Pornesc, toate, dintr-un trecut îndepărtat. Pe parcursul romanului, frânturi din vechile experienţe ne sunt înfăţişate, ca o explicaţie pentru haosul emoţional în care se găsesc protagoniştii. Alfred şi Enid şi-au crescut copiii într-un mediu sănătos, însă felul în care societatea americană a evoluat le-a scăpat din vedere acestor părinţi, deşi noţiunile lor despre educaţie nu sunt incorecte. Iar disfuncţionalităţile în relaţiile dintre ei nu pot fi reparate nici dacă cei care le trăiesc au toată bunăvoinţa. Ideea principală pare a fi aceea că destinul colectiv nu poate fi modificat, chiar dacă cei care-l trăiesc recunosc găunoşenia lui. Şi nu, nu e o critică la adresa societăţii americane ci, mai degrabă, un mod de a sublinia efectele nevăzute ale acestei evoluţii. Deriva fiecărui personaj reprezintă strigătul de neputinţă al individului pus faţă în faţă cu lumea care aşteaptă de la el tot ce e mai bun. Chiar şi Enid, la sfârşitul romanului, resimte pierderea lui Alfred atât ca pe o durere (evident), cât şi ca pe o şansă nesperată de a-şi vedea, în sfârşit, de propria viaţă, la 75 de ani. Adică rolul social a fost îndeplinit, iar acum e timpul pentru răsplată.

Bine scris, cu forţă, cu atenţie crescută pentru detalii, fără o morală facilă şi leşinată, romanul lui Franzen e o mică bucurie livrescă. Băgaţi mare!

(Jonathan Franzen, Corecţii, 552 p., ed. Polirom, 2011, trad. de Cornelia Bucur)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s