Smooth criminal

Posted: 2010/12/16 in cu cartea pe carte călcând
Etichete:, , , ,

…sau Dick Tracy, dacă vi se pare mai şic. Cam aşa „arată” romanul lui Raymond Chandler, „Adio, iubito!”. Nu e uşor lucru să îmbraci în haine clasice o poveste din această categorie. Lui Raymond Chandler i-a reuşit. Detectivul Philip Marlowe are o eleganţă aparte atât în stilul de viaţă pe care şi l-a ales (chiar dacă e presărat cu unele excese), cât şi în iscusinţa de a ieşi abil din toate situaţiile problematice.

Raymond Chandler e considerat unul dintre cei mai buni scriitori de romane poliţiste ai secolului XX. Încadrarea aceasta n-are absolut nicio relevanţă pentru iubitorii genului, care sunt oricum greu de dus cu zăhărelul atunci când vine vorba despre literatura de suspans. Numele autorului nu e, în sine, o garanţie a succesului cărţii. Asta cu atât mai mult cu cât literatura poliţistă nu se reduce la calofilie şi la stârnirea facilă a unor emoţii primare, aşa cum o face, de exemplu, literatura soft ori cea de consum. Unicitatea lui Raymond Chandler stă, paradoxal, mai degrabă în „clasicismul” acţiunii decât în reinventarea genului.

Citiţi mai departe recenzia pe site-ul revistei suspans.ro, dând clic aici.

(Raymond Chandler, Adio, iubito!, 290 p., ed. Nemira 2010, trad. de Mircea Pricăjan)

Anunțuri
Comentarii
  1. Trebuie sa-ti spun ca as vrea sa citesc un post de-al tau in fiecare zi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s