Varză

Posted: 2010/11/15 in cu cartea pe carte călcând
Etichete:, , , ,

În urmă cu ceva vreme mă gândeam că toţi aceia care se dau mari specialişti în ceea ce se cheamă creative writing sunt nişte bieţi impostori, care-şi ascund frustrările în spatele unor lecţii date, evident, cu cele mai bune intenţii. Nu cred nici acum că există reţete bine bătute în cuie pentru a scoate artă din înşiruirea banală a câtorva cuvinte. Adică nu pot concepe, încă, faptul că literatura se poate naşte cu metodă. Mai degrabă cred în imensa ei splendoare spontană decât într-o grilă logică prestabilită. Mie îmi plac muzele, nu algoritmii.

Totuşi, cred că unele cursuri de gen pot fi utile, mai ales în condiţiile în care te înhami la un proiect literar fără să ai habar cum poţi obţine suspans, emoţie, sentiment. Chiar dacă nu ţi se dă mură-n gură, ai măcar certitudinea că nu baţi câmpii cu graţie. Şi ăsta e un punct de plecare. Ryu Murakami l-a ratat. Sau o fi avut profesori proşti de creative writing.

Restul textului, pe suspans.ro.

(Ryu Murakami, În supa miso, ed. Polirom, 2006, trad. de Florin Oprima, 2006)

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s